UNIUNEA NAŢIONALĂ A BAROURILOR DIN ROMÂNIA
CONSILIUL UNIUNII
HOTĂRÂREA nr. 180
17 decembrie 2016
În conformitate cu dispozițiile art. 66 lit. a) și b) și ale art. 77 lit. b) și 79 alin. (2) din Legea 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările și completările ulterioare și ale art. 158 lit. b) și art. 160 alin. (2) din Statutul profesiei de avocat , adoptat prin Hotărârea Consiliului U.N.B.R. nr. 64/2011, cu modificările și completările ulterioare,
având în vedere propunerea Regulamentului – Cadru pentru organizarea, funcționarea și atribuțiile serviciilor de asistență judiciară ale barourilor făcută de Departamentului de Coordonare a Asistenței Judiciare (DCAJ), astfel cum a fost adoptată de Grupul de lucru constituit prin 157/03 septembrie 2016,
ținând cont de dezbaterile din ședința Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR),
Consiliul U.N.B.R., întrunit în şedinţa din 17 decembrie 2016, adoptă prezenta:
HOTĂRÂRE:
Art. 1 - Se aprobă Regulamentul – Cadru pentru organizarea, funcționarea și atribuțiile serviciilor de asistență judiciară ale barourilor, prevăzut în Anexa la prezenta hotărâre.
Art. 2 - Prezenta hotărâre se comunică membrilor Consiliului UNBR, barourilor și Departamentului de Coordonare a Asistenței Judiciare (DCAJ) și se afișează pe website-ul www.unbr.ro .
Art. 3 - DCAJ și barourile vor lua măsurile corespunzătoare pentru aducerea Regulamentului-Cadru la cunoștința avocaților și a Serviciilor de Asistență Judiciară și pentru punerea sa în aplicare.
C O N S I L I U L U. N. B. R.
Anexa la Hotărârea Consiliului U.N.B.R. nr. 180/2016
REGULAMENTUL – CADRU
pentru organizarea, funcționarea şi atribuțiile
serviciilor de asistență judiciară ale barourilor
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
Secţiunea I
Definiţia asistenţei judiciare
Art. 1. În sensul Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată cu modificările şi completările ulterioare (în continuare Lege), Statutului profesiei de avocat (în continuare Statut) şi prezentului Regulament - cadru, asistența judiciară are înțelesul prevăzut de dispozițiile art. 150 din Statut, precum și de alte dispoziții legale din legi speciale.
Secţiunea II
Principiile asistenţei judiciare
Art. 2. - (1) Asistența judiciară urmăreşte să asigure exercitarea deplină şi calificată a tuturor atributelor dreptului la apărare al beneficiarilor săi.
(2) Asistenţa judiciară sau extrajudiciară este asigurată de avocaţii din barouri care formulează opţiuni în acest sens, fiind exercitată numai de avocaţii înscrişi în Registrul de Asistență Judiciară.
(3) Asistenţa judiciară este acordată numai în cazurile şi condiţiile stabilite limitativ de legislaţia profesiei de avocat în vigoare și de legile speciale cu respectarea următoarelor reguli:
(a) Principiul fundamental al repartizării cauzelor îl constituie echitatea distribuirii delegaţiilor prin asigurarea unui echilibru numeric şi valoric, al proceselor şi onorariilor cuvenite avocatului care acordă asistenţă judiciară.
(b) În scopul realizării acestui principiu se au în vedere următoarele criterii:
1) - confraternitatea;
2) - nediscriminarea;
3) - imparţialitatea;
4) - echidistanţa.
(c) Repartizarea cauzelor se face în funcţie de complexitatea acestora raportată la specializarea, experiența, vechimea în profesie şi gradul de ocupare al avocatului.
Consiliul baroului are competenţa să aprecieze asupra aplicării regulilor enunțate mai sus.
(4) Pentru asistenţa judiciară acordată, avocatul desemnat are dreptul la onorariu stabilit în condiţiile Legii nr. 51/1995 şi Statutului profesiei de avocat.
(5) Uniunea Națională a Barourilor din România şi Barourile asigură exercitarea corespunzătoare a asistenţei judiciare.
(6) Avocatul desemnat să acorde asistenţă judiciară este protejat de lege, supunându-se numai legii, statutului profesiei, codului deontologic, prezentului Regulament.
Secţiunea III
Cazurile de acordare a asistenţei judiciare
Art. 3. – (1) În cazurile prevăzute de Lege, barourile asigură asistenţa judiciară în următoarele forme:
a) asistenţa judiciară obligatorie;
b) asistenţa extrajudiciară;
c) asistenţa gratuită.
(2) Asistenţa judiciară obligatorie se acordă şi încetează în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală, iar celelalte forme de asistenţă judiciară se acordă în condiţiile și cu respectarea criteriilor stabilite de Lege, de dispoziţiile Codului de procedură civilă, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă (în continuare Ordonanţă) și ale altor legi speciale.
(3) Asistenţa de specialitate juridică cu titlu gratuit se acordă conform art. 71 alin. (2) din Legea nr. 51/1995.
CAPITOLUL II
Organizarea şi funcţionarea activităţii de
asistenţă judiciară
Secţiunea I
Structura organizatorică
Art. 4. – Structura organizatorică a activităţii de asistenţă judiciară este compusă din Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare (în continuare D.C.A.J.) organizat în cadrul Uniunii Naţionale a Barourilor din România (în continuare U.N.B.R.) şi serviciile de asistenţă judiciară (în continuare S.A.J.) organizate de toate barourile.
Art. 5. — Organizarea D.C.A.J. se stabilește conform dispozițiilor art. 76 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 și art. 157 alin. (1) din Statutul profesiei de avocat.
Art. 6. — Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile S.A.J.–urilor se stabilesc potrivit dispozițiilor art. 79 din Legea nr. 51/1995 și art. 160 din Statutul profesiei de avocat.
Secţiunea II
Atribuţiile componentelor structurii organizatorice
Art. 7. — D.C.A.J. emite decizii şi norme metodologice în limitele conferite prin Lege, în condiţiile şi cu procedura prevăzute de Statut pentru exercitarea, în principal, a atribuţiilor prevăzute la art. 77 din Legea nr. 51/1995 și art. 158 din Statutul profesiei de avocat.
Art. 8. — În vederea organizării activităţii de asistenţă judiciară, barourile îndeplinesc atribuţiile prevăzute prin art. 159 din Statutul profesiei de avocat.
Art. 9. – (1) Avocatul acordă asistenţă judiciară numai în baza delegației emise de S.A.J., din dispoziţia decanului, la solicitarea scrisă motivată a organului judiciar sau a organului administraţiei publice din circumscripţia baroului.
(2) Avocatul desemnat să acorde asistenţă judiciară are toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de Lege, Statut şi Regulamentul – cadru.
Secţiunea III
Organizarea registrului naţional de asistenţă judiciară
Art. 10. – (1) Asistenţa judiciară este coordonată de D.C.A.J. şi este asigurată de avocaţii care formulează cereri pentru înscrierea în Registrul naţional de asistenţă judiciară (în continuare R.N.A.J.-formularul nr. 1) şi/sau, atunci când numărul acestora este insuficient, prin avocaţii desemnaţi în acest sens de consiliul baroului.
(2) La nivelul U.N.B.R. se organizează Registrul naţional de asistenţă judiciară (formularul nr. 2) pe baza registrelor de asistenţă judiciară (în continuare R.A.J) întocmite de barouri, se publică pe pagina de internet a U.N.B.R. şi se actualizează în mod automat odată cu actualizarea datelor din R.A.J. (formularul nr. 3) al fiecărui barou.
Art. 11. – (1) Acordarea asistenţei judiciare în cazurile prevăzute de Lege se face numai ca urmare a unei solicitări scrise motivate din partea organului judiciar sau a organului administraţiei publice, adresată baroului şi soluţionată de S.A.J., în condiţiile prevăzute de Lege, de Statul şi de prezentul Regulament – cadru.
(2) Acordarea asistenţei judiciare se realizează exclusiv pe baza delegației eliberată de S.A.J.
Art. 12. – Nicio împrejurare excepţională nu poate fi invocată pentru acordarea de asistenţă judiciară fără desemnarea avocatului, în concret, de către S.A.J. Se interzice acordarea de asistență judiciară prin solicitarea adresată în mod direct avocatului de către organul judiciar, sub motivul de expirare a mandatului de arestare sau ca urmare a ameninţării avocatului cu aplicarea unei amenzi etc.
Art. 13. — Registrul de asistență judiciară se organizează conform dispozițiilor art. 161 din Statutul profesiei de avocat.
Art. 14. — Înscrierea în Registrul de asistență judiciară se efectuează conform dispozițiilor art.162 din Statutul profesiei de avocat.
Art. 15. – Cererea de înscriere în registrul de asistenţă judiciară (formularul nr. 1) reprezintă manifestarea de voinţă a avocatului să acorde asistenţă judiciară în cauzele în care va fi desemnat şi, totodată, angajamentul acestuia să respecte dispoziţiile prezentului Regulament - cadru.
Art. 16. – (1) Până la data de 10 septembrie a fiecărui an, avocaţii interesaţi să acorde asistenţă judiciară vor completa o cerere care va fi depusă la S.A.J., personal sau prin orice mijloace de comunicare la distanţă apte să asigure primirea în termen şi să facă dovada în acest sens (fax, e-mail, curierat rapid etc.), sub sancțiunea decăderii.
(2) Fac excepție de la aplicarea sancțiunii decăderii avocații admiși în profesie, avocații care redobândesc dreptul de exercitare a profesiei sau cei transferați de la alte barouri ulterior datei stabilite prin prezentul Regulament - cadru.
Art. 17. – (1) S.A.J. va colecta, înregistra şi lista cererile primite, care vor fi afişate cât mai vizibil în incinta spaţiilor S.A.J. şi publicate în format electronic, sub titulatura “Proiect – Registrul de asistenţă judiciară”.
(2) Operaţiunile de afişare şi publicare vor fi consemnate într-un proces-verbal semnat de conducătorul S.A.J. şi vizat de consilierul coordonator.
(3) Oricare dintre avocaţii nemulţumiţi de conţinutul “Proiectului – Registrul de asistenţă judiciară” va putea formula contestaţie la consiliul baroului, în termen de 15 zile de la afişare.
(4) Contestaţiile vor fi depuse şi înregistrate la S.A.J. care va elibera dovadă în acest sens şi vor fi soluţionate în prima şedinţă de consiliul baroului, după expirarea termenului (formularul nr. 4, formularul nr. 5).
(5) După soluţionarea contestaţiilor se va întocmi “Registrul de asistenţă judiciară” definitiv care va fi adus la cunoştinţa publicului după procedura prevăzută la alineatele (1) şi (2).
Secţiunea IV
Funcţionarea serviciilor de asistenţă judiciară
Art. 18. – (1) S.A.J. este subordonat direct decanului baroului şi este coordonat de unul sau mai mulţi membri ai consiliului baroului.
(2) În cadrul S.A.J. pot fi angajaţi funcţionari pe baza organigramei aprobată de consiliul baroului în funcţie de necesităţile determinate de volumul de muncă şi complexitatea activităţilor ce trebuie îndeplinite.
Art. 19.– Decanul are, în principiu, următoarele competenţe:
a) reprezintă S.A.J. în relaţia cu organele judiciare, avocaţii, salariaţii S.A.J. şi beneficiarii asistenţei judiciare;
b) propune motivat consiliului baroului numirea şi înlocuirea consilierilor coordonatori ai activităţii S.A.J.;
c) aprobă cererile de acordarea asistenţei judiciare în formele prevăzute la art. 3, în condiţiile legii;
d) emite dispoziţii obligatorii în ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea S.A.J.;
e) soluţionează plângerile formulate împotriva rezoluţiilor consilierilor coordonatori.
Art. 20. – Consilierii coordonatori au, în principal, următoarele atribuţii:
a) reprezintă S.A.J. în relaţia cu autorităţile judiciare în situaţii de urgenţă, când decanul este în imposibilitate de a îşi exercita această atribuţie;
b) coordonează activitatea S.A.J.;
c) dispun aprobarea sau refacerea propunerii de planificare a avocaţilor şi de repartizare a cauzelor întocmite de funcţionarii S.A.J.;
d) propun aplicarea de sancţiuni pentru abaterile de la prevederile prezentului Regulament – cadru;
Art. 21. – (1) S.A.J. este condus de un avocat definitiv cu experiență în acest domeniu numit de consiliul baroului care poate stabili şi modul de retribuire al acestuia în funcţie de volumul de muncă şi complexitatea activităţilor de îndeplinit. Calitatea de conducător S.A.J. este compatibilă cu exercitarea profesiei de avocat.
(2) Conducătorul S.A.J. are următoarele atribuţii:
a) organizează activitatea funcţionarilor S.A.J. astfel încât să asigure permanenţa şi continuitatea funcţionării acestuia;
b) propune consiliului baroului conținutul fișelor de post şi urmăreşte modul în care îşi îndeplinesc funcţionarii atribuţiile de serviciu;
c) întocmeşte planificarea periodică a avocaţilor la organele judiciare pe secţii, complete şi pe zile;
d) stabilește repartizarea cauzelor pe baza planificării avocaţilor;
e) întocmeşte referate cu propuneri de soluţionare a contestaţiilor privind planificare avocaţilor;
f) stabilește repartizarea cauzelor în concordanţă deplină cu planificarea avocaţilor aprobată de consiliul baroului şi soluţionează cererile, plângerile şi sesizările avocaţilor, beneficiarilor asistenţei şi organelor judiciare ori ale administraţiei publice solicitante;
g) solicită şi primeşte referate privind contestaţiile şi plângerile formulate de avocaţi sau de beneficiarii asistenţei judiciare, pe care le centralizează şi le comunică consilierilor coordonatori însoţite de referate cu propuneri de soluţionare;
h) întocmeşte periodic referate privind necesarul de achiziţii, bugetul necesar bunei funcţionări a S.A.J. şi face propuneri privind eficientizarea funcţionării serviciului;
i) soluţionează corespondenţa curentă a S.A.J.;
j) propune consiliului baroului sumele necesare plăţii onorariilor cuvenite pentru asistenţa judiciară, pentru anul următor, care vor fi trimise la D.C.A.J. pentru centralizare şi transmitere la Parlament şi Ministerul Justiţiei în vederea prinderii în Legea bugetului de stat;
k) sesizează în scris consiliului baroului abaterile comise de orice avocat desemnat, în condiţiile prevederilor art. 86, alin. (1) din Lege.
l) îndeplineşte orice alte atribuţii care îi revin din prezentul Regulament - cadru sau trasate de consiliul baroului, decan ori consilierul coordonator.
(3) În lipsa desemnării unui avocat care să conducă S.A.J., atribuțiile decizionale vor fi preluate de către consilierii coordonatori, iar atribuțiile administrative, de către funcționarii S.A.J..
Art. 22. – Funcţionarii S.A.J. au, în principal, următoarele atribuţii:
a) să aibă un comportament condescendent, politicos, respectuos, decent, deferent şi să acţioneze cu solicitudine şi demnitate în relaţiile cu avocaţii înscrişi în R.A.J. precum și față de celealate persoane cu care intră în contact în exercitarea atribuțiilor ce le revin;
b) primesc, înregistrează şi arhivează solicitările scrise motivate ale organelor judiciare şi ale organelor administraţiei publice de acordare a asistenţei judiciare;
c) primesc, înregistrează, arhivează şi trimit spre competentă soluţionare cererile de înscriere în R.A.J., sesizările şi propunerile beneficiarilor asistenţei şi ale avocaţilor;
d) completează delegațiile avocaţiale şi le comunică avocaţilor, în timp util, sub semnătură şi cu menţionarea datei şi orei la care le-au fost înmânate;
e) înmânează avocaţilor înscrişi în R.A.J. comunicări cu privire la:
- desemnarea lor,
- programarea pentru plata onorariilor cuvenite,
- perioada de depunere a referatelor confirmate,
- soluţiile date sesizărilor privind prestaţia avocatului;
f) păstrează pe suport de hârtie şi în format electronic evidenţele obligatorii;
g) îndeplinesc orice alte atribuţii, în strânsă legătură cu munca lor, date în sarcina acestora prin prezentul Regulament - cadru sau dispuse de consiliul baroului, decan, consilierul coordonator sau conducătorul S.A.J..
Secţiunea V
Condiţiile de acordare a asistenţei judiciare
I. Urmărirea penală
Art. 23. – La cererea prealabilă şi motivată a organelor de urmărire penală,
S.A.J. va desemna unul sau mai mulţi avocaţi în vederea asigurării asistenţei judiciare, în funcţie de existenţa unor interese contrare ale părţilor.
Art. 24. – Asistenţa judiciară se acordă în cazurile în care suspectul, inculpatul, persoana vătămată, partea civilă sau partea responsabilă civilmente, într-un dosar penal, nu dispun de mijloace pentru plata onorariului cuvenit unui avocat, trebuie să fie asistate de un avocat și interesele actului de justiţie impun acest lucru, organul judiciar, prin comunicarea motivată, adresată în scris, solicită baroului desemnarea unui avocat pentru acordarea asistenţei judiciare.
Art. 25. – S.A.J. va desemna avocaţi, contactând telefonic avocaţii care au formulat opţiuni în ordinea determinată de repartiţia lunara, întocmind un proces verbal în acest sens.
Art. 26. –Avocaţii care au formulat opţiuni pentru acest sector al asistenţei judiciare nu vor putea refuza nemotivat cauza.
Art. 27. – Avocatul care îşi manifestă disponibilitatea de a asigura asistenţa judiciară se va prezenta în faţa organelor de urmărire penală în timp util pentru a asigura asistenţa judiciară obligatorie a suspectului sau inculpatului, numai atunci când acesta nu este asistat de apărător ales.
Art. 28. – (1) Avocatul din oficiu desemnat în cauză se va asigura că suspectului i se prezintă învinuirea care i se aduce şi motivele pe care se întemeiază aceasta şi că anterior audierii sale i-au fost aduse la cunoștință drepturile sale procesuale, consemnând aceste împrejurări într-un referat contrasemnat de suspect, pe care îl va depune în dosarul de urmărire penală şi în copie la dosarul întocmit de SAJ.
(2) Refuzul contrasemnării de către suspect va fi menționat de către avocatul desemnat.
Art. 29. – În ipoteza în care suspectul sau inculpatul este asistat de apărător ales, referatul va cuprinde în mod obligatoriu menţiuni cu privire la existenţa şi motivarea ordonanţei prin care s-a dispus desemnarea unui apărător din oficiu şi timpul alocat de apărătorul din oficiu studierii cauzei. În lipsa ordonanţei prin care s-a dispus desemnarea unui apărător din oficiu şi/sau a dovezii că apărătorul ales a fost încunoştinţat cu privire la efectuarea actului, avocatului desemnat îi este interzis să asigure asistenţa judiciară.
Art. 30. – Avocatul este dator să depună toate diligentele ca persoanei pe care o asistă să nu îi fie încălcate drepturile de care beneficiază în faza de urmărire penală şi care sunt garantate atât de Constituţia României, de Codul de Procedură Penală şi, în special, de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Art. 31. – Avocatul care asigură asistența judiciară va formula plângere împotriva actelor efectuate de organele de urmărire penală atunci când consideră că sunt nelegale sau netemeinice, ori că aduc atingere drepturilor procesuale ale suspectului sau inculpatului pe care îl asistă.
Art. 32. – Avocatul care asigură asistenţa judiciară va formula cereri, excepţii şi va propune probe pentru a asigura o apărare calificată, consemnând în referat poziția beneficiarului în privinţa cererilor, excepţiilor şi probatoriului.
Art. 33. – În ipoteza în care în cauză mandatul avocatului desemnat încetează prin asigurarea asistenţei juridice prin avocat ales, acesta va menţiona în referat activităţile prestate, îl va depune în dosarul de urmărire penală şi în copie la dosarul întocmit de SAJ, urmând ca organul competent să se pronunţe asupra cuantumului onorariului cuvenit avocatului din oficiu pentru asistenţa deja asigurată, menționând și data eliberării referatului.
Art. 34. – În ipoteza în care cauza în care a fost desemnat avocat este conexată altei cauze în care suspectul este asistat de avocat ales, mandatul apărătorului desemnat să acorde asistență judiciară încetează de drept, urmând ca organul competent să se pronunţe asupra cuantumului onorariului cuvenit avocatului pentru asistenţa deja asigurată în temeiul referatului depus de acesta.
Art. 35. – În situaţia în care faţă de inculpat, se formulează propunere de arestare preventivă, avocatul care a asigurat asistenţa judiciară asigură asistenţa şi în faţa judecătorului de drepturi și libertăți competent cu soluţionarea în fond şi în contestație a propunerii de arestare, atunci când a obţinut şi atestat în referat acordul special al beneficiarului.
Art. 36. – Atunci când avocatul desemnat în faza de urmărire penală nu se poate prezenta la soluționarea propunerii de arestare preventivă ori atunci când nu a obţinut acordul expres al beneficiarului, va anunţa în cel mai scurt timp Serviciul de Asistenţa Judiciară din cadrul baroului iar acesta din urmă va desemna un avocat care îi va asigura asistenţa judiciară obligatorie în faţa instanţelor competente.
Art. 37. – În cazul în care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, în temeiul art. 91 alin. (3) din Codul de Procedură Penală, avocatul desemnat va formula cerere spre a fi încunoştinţat despre orice acte de urmărire penală vor fi efectuate în cauză şi despre eventualele prelungiri ale arestării preventive, depunând o copie a acesteia şi în dosarul format de S.A.J., în temeiul căreia îi vor fi eliberate delegaţiile aferente propunerilor de prelungire.
Art. 38. – Serviciul de Asistenţă Judiciară va desemna un alt avocat numai atunci când avocatul care a acordat asistență judiciară în faza de urmărire penală a notificat S.A.J. cu privire la imposibilitatea de a se prezenta la eventualele propuneri de prelungire a arestării preventive formulate în privinţa inculpatului pe care îl asistă sau atunci când acesta nu îşi menţine acordul special manifestat, revocându-l în scris şi comunicând aceasta împrejurare S.A.J.
Art. 39. – În ipoteza în care cauza în care a fost desemnat să acorde asistență judiciară este conexată altei cauze în care suspectul sau inculpatul este asistat de alt avocat din oficiu, suspectul va fi asistat de primul avocat desemnat în cauză, mai puţin în situaţia în care acesta notifică S.A.J. de renunţarea sa la mandat.
Art. 40. – În mod excepţional, în situaţia în care inculpatul a fost sau este arestat preventiv, asistenţa judiciară la verificarea legalităţii măsurii arestării preventive va fi asigurată de avocatul care a asigurat asistenţa judiciară atât în cursul urmăririi penale cât şi la arestarea sau prelungirea arestării suspectului/inculpatului.
Art. 41. – În ipoteza în care în cauza penală se dispune o disjungere, avocatul care a asigurat asistenţa judiciară are prioritate la desemnarea în cauza disjunsă.
II. Cercetarea judecătorească
Art. 42. – Urmare cererii motivate şi prealabile a instanţelor de judecată, S.A.J. va desemna inculpatului/inculpaţilor şi persoanei/persoanelor vătămate câte un avocat care să acorde asistență judiciară în măsura în care părţile nu vor avea interese contrare.
Art. 43. – Avocatul care a asigurat asistenţa judiciară în cursul urmăririi penale va asigura asistenţa şi în faţa instanţelor competente cu soluţionarea cauzei inclusiv în procedura de cameră preliminară, atunci când a obţinut şi atestat în referat acordul special al beneficiarului.
Art. 44. – În ipoteza în care în cauză mandatul avocatului desemnat să acorde asistență judiciară încetează prin asigurarea asistenţei judiciare prin avocat ales, acesta va menţiona în referat activităţile prestate, îl va depune la dosarul cauzei şi în copie la dosarul întocmit de S.A.J., urmând ca organul competent să se pronunţe asupra cuantumului onorariului cuvenit avocatului pentru asistenţa judiciară deja asigurată.
Art. 45. – Asistenţa judiciară încetează de drept odată cu epuizarea fiecărei faze a cercetării judecătoreşti în măsura în care partea asistată nu îşi menţine acordul special manifestat, cu consecinţa desemnării unui alt avocat conform principiilor din prezentul Regulament.
Art. 46. – În măsura în care în referatul depus odată cu epuizarea fiecărei faze a cercetării judecătoreşti este obţinut şi atestat acordul expres al părţii de a fi asistat de acelaşi avocat, acesta va fi desemnat cu prioritate.
Art. 47. – Avocatul desemnat să acorde asistență judiciară pentru o fază a cercetării judecătoreşti va fi desemnat să asiste partea şi în calea de atac împotriva încheierilor ce pot fi atacate separat, în măsura în care a obţinut şi atestat acordul special al părţii.
Art. 48. – Imposibilitatea de prezentare la termen sau în calea de atac va fi notificată de îndată S.A.J şi instanţei de control judiciar, anterior termenului acordat în cauză sau termenului stabilit pentru soluţionarea căii de atac, astfel încât să poată fi desemnat un alt avocat care îl va substitui pe avocatul iniţial desemnat pentru termenul respectiv sau în cauza respectivă.
Art. 49. – Referatele cu privire la asistenţa judiciară asigurată în cauză vor fi depuse atât la instanţa de judecată cât şi la S.A.J.
III. Executarea pedepselor
Art. 50. – Cauzele având ca obiect amânarea sau întreruperea executării pedepsei şi înlăturarea sau modificarea pedepsei vor fi repartizate conform principiilor din prezentul Regulament.
Art. 51. – Cauzele având ca obiect contestaţii la executare sau schimbări în executarea unor hotărâri vor fi repartizate cu prioritate avocatului care a asigurat asistenţa judiciară în ultima fază a cercetării judecătoreşti în măsura în care a obţinut şi atestat acordul special al părţii.
IV. Condiţiile comune de acordare a asistenţei judiciare
Art. 52. – La primirea solicitării scrise şi motivate a organelor judiciare sau a organului administraţiei publice, S.A.J. va desemna un avocat, dintre cei înscrişi în R.A.J., în vederea asigurării asistenţei judiciare, în funcţie de complexitatea cauzei, volumul de muncă, experiența, specializarea şi gradul de ocupare al avocatului, precum şi de interesele părţilor.
Art. 53. – (1) Avocatul desemnat se va prezenta la sediul organului judiciar sau al organului administraţiei publice, în timp util, pentru a studia dosarul şi asigurarea apărarii părţii ori subiectului procesual.
(2) Avocatul desemnat este obligat să asigure asistenţă judiciară pe tot parcursul fazei procesuale a cauzei care i-a fost repartizată.
(3) Desemnarea aceluiaşi avocat, în aceeaşi cauză, în următoarea fază procesuală se poate face în mod cu totul excepţional şi numai la cererea beneficiarului de asistenţă judiciară.
(4) În cazul în care la dosar este depusă împuternicirea avocaţială, de avocat ales, din acest moment mandatul avocatului desemnat încetează de drept. În această situaţie, acesta va întocmi referatul pentru decontarea onorariului cuvenit avocatului din fondurile avansate de Ministerului Justiţiei (formularul nr. 7) în care va menţiona şi activităţile prestate până în acest moment.
(5) În cazul în care instanţa de judecată dispune conexarea, dacă partea ori inculpatul este asistat de avocat ales mandatul avocatului desemnat încetează de drept, iar dacă apărarea este asigurată de un alt avocat desemnat, asistenţa judiciară va fi acordată în continuare de avocatul desemnat primul.
(6) În ipoteza în care instanţa dispune disjungerea cauzei, avocatul care a asigurat asistenţa judiciară până în acel moment are prioritate la desemnarea în cauza disjunsă.
Art. 54. – Decanul sau consilierul coordonator va desemna avocatul substituient la cererea temeinic jusificată şi probată a avocatului desemnat substituit, acesta din urmă neavând calitatea de titular al dreptului de asistenţă judiciară.
Art. 55. – (1) În situaţii excepţionale, dacă asigurarea asistenţei judiciare implică activităţi desfăşurate pe raza altui barou, avocatul desemnat este obligat să anunţe, în scris, conducerea S.A.J., care, prin decanul baroului, va anunţa, în termen util decanul baroului în a cărui rază teritorială trebuie asigurată asistenţă judiciară.
(2) În situația în care instanța de judecată solicită asigurarea asistenței judiciare de către un avocat membru al altui barou decât cel din circumscripția teritorială a instanței competente, prin conlucrarea instituțională dintre U.N.B.R. și baroul care asigură asistența judiciară se va stabili procedura privind modalitatea de decontare a cheltuielilor reprezentând remunerația cuvenită avocatului, cu respectarea prevederilor legale în materie și cheltuielile de deplasare.
Art. 56. – Avocatul poate refuza desemnarea într-o cauză pentru acordarea asistenţei judiciare, numai dacă:
a) pretenţia este vădit nejustificată sau inadmisibilă;
b) atunci când solicitantul a fost decăzut din dreptul de a beneficia de asistenţă judiciară.
Secţiunea VI
Dispoziţii specifice asistenţei judiciare
şi asistenţei extrajudiciare
Art. 57. – (1) Decanul baroului sau consilierul coordonator transmite, odată cu înştiinţarea desemnării (formularul nr. 8) şi încheierea de încuviinţare a cererii de ajutor judiciar sub forma asistenţei prin avocat.
(2) Decanul baroului, prin S.A.J., are obligaţia să comunice (formularul nr. 9) către beneficiarul ajutorului judiciar numele avocatului desemnat, sediul profesional al acestuia şi datele de contact aflate în evidenţele sale.
Art. 58. – Asistenţa extrajudiciară prevăzută la art. 35 din Ordonanţă se soluționează conform dispozițiilor art. 74 din Legea nr. 51/1995 și art. 154 din Statutul profesiei de avocat (formularele nr. 10-16, formularul nr. 20, formularul nr. 22).
Art. 59. – (1) Asistenţa extrajudiciară se poate acorda prin avocat ales sau desemnat de S.A.J. şi constă în acordarea de consultaţii, formularea de cereri, petiţii, sesizări, iniţierea altor asemenea demersuri legale, precum şi în reprezentarea în faţa unor autorităţi sau instituţii publice, altele decât cele judiciare sau cu atribuţii jurisdicţionale, în vederea realizării unor drepturi sau interese legitime.
(2) Decanul baroului poate aproba acordarea asistenţei extrajudiciare de către un avocat ales de persoana căreia i se acordă asistenţă judiciară (formularul nr. 17).
(3) În vederea asigurării dreptului beneficiarului de a-şi alege avocatul, S.A.J. va afişa în loc vizibil şi va publica în format electronic R.A.J. al baroului.
(4) În acest caz, funcţionarii S.A.J. vor verifica detaliat îndeplinirea condiţiilor legale de admisibilitate a cererii şi vor întocmi un referat scris cu propunerea de admitere/respingere a cererii pe care îl vor înainta spre soluţionare decanului sau consilierul delegat.
Art. 60. – (1) Avocatul desemnat de decan să asigure asistenţa extrajudiciară în legătură cu un litigiu iminent al părţii ale cărei drepturi pot fi prejudiciate prin întârziere, îşi va limita activitatea la actele care nu suferă amânare şi care întrerup cursul prescripţiei ori stingerea drepturilor sau al decăderii din drepturi, după care partea va sesiza, de îndată, instanţa în vederea încuviinţării asistenţei extrajudiciare. Se va aprecia inclusiv asupra activităţilor desfăşurate în baza aprobării decanului.
(2) Avocatul care a asigurat asistenţa extrajudiciară devine incompatibil cu asigurarea asistenţei judiciare pentru acelaşi caz.
Art. 61. – Persoana căreia i s-a acordat asistenţă judiciară şi avocatul desemnat să asigure asistenţa judiciară facultativă au obligaţia să încunoştinţeze S.A.J. cu privire îmbunătăţirea situaţiei materiale a beneficiarului asistenţei judiciare.
Secţiunea VII
Planificarea avocaţilor
Art. 62. – Propunerea de planificare a avocaţilor va fi întocmită de conducătorul S.A.J. pînă la data de 17 din lună, după consultarea consilierilor, va fi adusă la cunoştinţă prin afişare la avizierul S.A.J. şi publicată în format electronic.
Art. 63. – (1) Propunerea de planificare poate fi contestată în termen de 3 zile şi se soluţionează de consilierul coordonator, de îndată.
(2) În urma soluţionării contestaţiilor, planificarea avocaţilor va fi înaintată spre aprobare decanului, împreună cu contestaţiile soluţionate. După aprobare, planificarea avocaţilor este definitivă şi se va face publică în condiţiile art. 17, alin. (1) şi (2), pînă la data de 23 din lună.
(3) Toate contestaţiile vor fi înregistrate, listate şi publicate în condiţiile art. 17, alin. (1) şi (2).
Secţiunea VIII
Repartizarea cauzelor
Subsecţiunea I
Principii
Art. 64. – (1) Repartizarea cauzelor se face conform planificării periodice a avocaţilor întocmită de S.A.J. în funcţie de solicitările comunicate de către organul judiciar.
(2) Planificarea avocaţilor şi repartizarea cauzelor se fac în strânsă, deplină şi exclusivă concordanţă cu opţiunile exprimate de avocaţi în cererea de înscriere în R.A.J..
(3) Repartizarea cauzelor se face în funcţie de complexitatea acestora raportată la specializarea, experiența, vechimea în profesie şi gradul de ocupare al avocatului.
(4) În mod cu totul excepţional, un avocat poate fi desemnat într-o cauză pentru a cărei natură acesta nu a optat prin cererea de înscriere în R.A.J..
Art. 65. – În vederea asigurării unei repartizări echitabile, consiliul baroului poate stabili un plafon lunar al tuturor onorariilor cuvenite în cauzele repartizate unui avocat în vederea acordării asistenţei judiciare.
Subsecţiunea II
Evidenţa
Art. 66. – (1) S.A.J. va ţine evidenţa planificărilor avocaţilor şi repartizărilor cauzelor după:
- numele sau denumirea părţii asistate,
- numele avocatului desemnat în cauză,
- numărul dosarului,
- denumirea organului judiciar sau al administraţiei publice atât pe suport de hârtie, cât şi în format electronic, pentru a putea fi consultate de orice persoană care este interesată.
(2) Funcţionarii S.A.J. vor întocmi un dosar pentru fiecare avocat înscris în R.A.J. care va conţine cererea – formularul nr.1 şi copiile pentru cauzele repartizate acestuia.
Art. 67. – Onorariile încasate pentru asigurarea asistenţei judiciare sunt informaţii de interes public.
CAPITOLUL III
Drepturile şi obligaţiile specifice
avocaţilor care asigură asistenţa judiciară
Secţiunea I
Drepturile specifice
Art. 68. – Drepturile specifice avocatului desemnat sunt următoarele:
a) dreptul la un onorariu din fondurile Ministerului Justiţiei, stabilit de organul judiciar, potrivit naturii şi volumului activităţii desfăşurate, în limitele sumelor prevăzute prin Protocol (formularul nr. 18, formularul nr. 19, formularul nr. 21);
b) dreptul să formuleze plângeri şi contestaţii împotriva actelor şi dispoziţiilor funcţionarilor S.A.J., ale consilierului coordonator şi ale decanului;
c) dreptul să aleagă specialitatea, organul judiciar sau timpul disponibilităţii să acorde asistenţă judiciară.
Secţiunea II
Obligaţiile specifice
Art. 69. – Obligaţiile specifice avocatului desemnat sunt următoarele:
a) obligaţia să preia cauzele repartizate, să le studieze temeinic şi să le susţină cu acelaşi profesionalism dovedit în propriile dosare;
b) obligaţia să participe la cursurile de formare profesională special organizate pentru îmbunătăţirea standardelor de realizare a activităţilor specifice asistenţei judiciare;
c) obligaţia să depună anual la S.A.J. o copie a asigurării profesionale încheiate sau reînnoite, în condiţiile prevăzute în Statut;
d) obligaţia de a se asigura ca mijloacele de comunicare indicate în opţiune să fie în permanentă stare de funcţionare, iar în caz contrar, să notifice de îndată această împrejurare S.A.J., indicând mijloace alternative de contactare;
e) obligaţia să depună concluzii scrise sau note de şedinţă ori de câte ori natura ori dificultatea cauzei impune acest demers;
f) obligaţia comunicării în termen de trei zile de la manifestarea refuzului primirii unei cauze, justificarea în scris şi probaţiunea acesteia;
g) obligaţia încunoştinţării de îndată a S.A.J. despre ivirea situaţiilor care necesită declanşarea procedurii de substituire;
h) obligaţia formulării şi susţinerii apărărilor cu demnitate şi condescendenţă în faţa organelor judiciare şi ale adminstraţiei publice, precum şi ale părţilor din proces;
i) obligaţia refuzării, respingerii oricărui gen de recompensă materială, inclusiv cele cu titlu de mijloace pentru acoperirea cheltuielilor.
Secţiunea III
Remunerarea prestaţiei de asistenţă judiciară
Art. 70. – Plata onorariului pentru asistenţa judiciară acordată se face conform dispozițiilor art. 83 din Legea nr. 51/1995 și art. 164 din Statutul profesiei de avocat.
Art. 71. - Onorariile pentru asistenţa judiciară acordată în oricare dintre formele prevăzute de prezentul Regulament – cadru se stabilesc conform dispozițiilor art. 85 din Legea nr. 51/1995 și art. 166 din Statutul profesiei de avocat.
CAPITOLUL IV
Răspunderea disciplinară
Secţiunea I
Răspunderi
Art. 72. – Constituie abatere disciplinară:
a) fapta decanului sau a consilierului coordonator săvârşită cu rea credinţă sau din neglijenţă prin care, în mod repetat, întârzie desemnarea avocaţilor pentru asigurarea asistenţei judiciare şi a avut drept consecinţă amânarea cauzei;
b) omisiunea avocatului de a notifica S.A.J. schimbarea datelor de contact (adresa sediului profesional, telefon, fax, e-mail, etc.) la care urmează să fie anunţat pentru desemnarea ca avocat delegat;
c) refuzul nemotivat de a asigura asistenţa judiciară;
d) nerespectarea termenului de depunere a referatului de decontare pentru avocat.
Art. 73. – Constituie abatere disciplinară gravă:
a) îndeplinirea cu rea credinţă ori din neglijenţă a obligaţiei de a notifica S.A.J. şi instanţa competentă cu privire la imposibilitatea de prezentare;
b) asigurarea asistenţei judiciare fără desemnarea avocatului prin eliberarea prealabilă a delegaţiei de către S.A.J.;
c) refuzul nemotivat al avocatului de a asigura asistenţa avocaţială pentru care a formulat opţiune;
d) omisiunea avocatului desemnat de a încunoştinţa în termen de cinci zile S.A.J. cu privire la schimbarea temeiurilor care au determinat solicitarea de asistenţă judiciară.
Secţiunea II
Sancţiuni
Art. 74. – (1) Abaterile disciplinare se sesizează, se constată şi se sancţionează în conformitate cu prevederile Legii şi ale Statutului, iar consiliul baroului poate dispune, în raport cu gravitatea acestora, suspendarea din R.A.J. până la pronunţarea unei soluţii de către comisia de disciplină a baroului (formularul nr. 6).
(2) Suspendarea din evidențele registrului de asistență judiciară poate fi dispusă pentru o perioadă de un an, iar dacă se constată săvârşirea a trei sau a mai multor abateri de la obligaţiile prevăzute de prezenta lege, suspendarea se poate dispune pentru o perioadă de până la 3 ani.
(3) Sancțiunile aplicate se fac publice prin afişare la avizierul S.A.J. şi în format electronic pe pagina de internet a baroului.
(4) Abaterile disciplinare săvârşite de funcţionarii S.A.J. se sesizează, constată şi se sancţionează în condiţiile şi după procedura stabilite prin dispoziţiile Codului muncii.
CAPITOLUL V
Dispoziţii finale şi tranzitorii
Art. 75. — U.N.B.R. şi barourile asigură respectarea dispozițiilor art. 84 din Legea nr. 51/1995 și art. 154 din Statutul profesiei de avocat.
Art. 76. – Consiliile barourilor pot adopta propriile regulamente de organizare şi funcţionare ale serviciilor de asistenţă judiciară și pot adapta la condiţiile concrete şi specifice ale fiecărui barou prevederile prezentului Regulament – cadru, fără a putea deroga de la dispozițiile acestuia.
Art. 77. – Prevederile prezentului Regulament - cadru se completează cu dispoziţiile Legii, Statului profesiei de avocat, Codului deontologic.